Social Media

Blog

Elev bogat, elev sărac? Acces egal la educația online

Această criză a epidemiei de Coronavirus face planeta să se oprească.

Publicat

pe

ȘCOALA a fost prima care și-a închis porțile în țara noastră în efortul corect de a proteja și a de opri extinderea infecțiilor cu Coronavirus. Nu știm când se vor redeschide aceste porți, când va fi trecut pericolul și când cei mici vor putea reveni în siguranță în colectivitate. Pot fi săptămâni, pare mai degrabă că vor fi luni.

Imediat după închiderea școlilor, părinții și dascălii și-au mobilizat cât au putut resursele pentru a continua unele activități zilnice educaționale… online. Dascălul la un capăt, elevul și părintele la alt capăt, iar între  – două computere, o conexiune bună la Internet, munca dascălilor pe resurse online, pe o parte și disponibilitatea părinților, pe de altă parte.

Rețeta aceasta de lucru online umple (parțial) vidul lăsat de oprirea cursurilor.

Dar școala online nu este accesibilă astăzi pentru toți.

Școlarizarea online, la distanță este un experiment care, forțat, intră în viața multora.

Dar pentru sute de mii de copii români accesul la educația online este, pur și un privilegiu interzis.

În aceste săptămâni în care vorbim de accelerarea valorificării resurselor educaționale online, prăpastia dintre copiii bogați și copiii săraci, dintre elevii ”standard” (iertat fie-mi termenul) și elevii dezavantajați devine mai adâncă decât era deja.

Accesul la educație a fost oprit, pentru unii parțial iar pentru alții, cei mai săraci, total.

Redau mai jos întrebările pe care Consiliul Național al Elevilor mi le adresează mie și tuturor decidenților în aceste zile:

Cum sprijinim sutele de mii de copii români care nu mai merg la școală dar care nu au acces la internet, nu au un computer sau laptop sau tabletă acasă?

Ce facem cu zecile de mii de copii pentru care cornul și laptele zilnic chiar reprezentau o parte importantă din alimentația lor sau pentru cei care beneficiau de programul Școală după Școală care includea și o masă importantă, pe lângă lecții?

Ce facem cu dascălii care nu au, nici ei, dotările tehnologice necesare pentru școlirea online, disponibile la ei acasă?

Las mai jos câteva propuneri care implică utilizarea de fonduri europene. Poate fi un program național DigitalEdu care să asigure accesul la școală online pentru toți elevii români, cu proiecte și vouchere susținute din fonduri UE care să îi doteze pe cei mai saraci cu tehnologia pe care majoritatea o avem acasă. Prea puține din propunerile de mai jos îmi aparțin.

Sunt mai ales propuneri de soluții primite de la experții proiectului educațional național C.R.E.D. , finanțat și el cu fonduri europene POCU. Sunt propuneri care vin în special de la Liviu Constandache, căruia îi mulțumesc pentru implicarea constantă cu idei de soluții, care de care mai curajoasă.

O soluție este dotarea școlilor cu suficiente echipamente IT (laptopuri sau tablete) conectate la Internet  care să poată fi puse la dispoziția acelor elevi care au nevoie de ele, urmând ca ele să fie returnate la finalul anului, poate chiar a ciclului școlar.

O alternativă ar fi ca aceste echipamente să  fie date direct copiilor, inclusiv sub formă de vouchere IT, după realizarea unei proceduri care să implice și definirea unei liste a furnizorilor de echipamente care acceptă să livreze (acasă, la domiciliul beneficiarilor) în acest sistem de vouchere, computere, laptopuri sau tablete.

Există, poate, și alte căi pentru a oferi acces echitabil la educația online copiilor din familii sărace sau dezavantajate.

Soluții perfecte nu există, sunt riscuri la oricare din ele, eu mereu le am în vedere, dar nici nu putem să nu facem tot ce putem pentru a folosi banii europeni în educație, unde mai mare e nevoia.

Toate soluțiile trebuie explorate urgent de Guvernul actual și achizițiile realizate, așa cum e și situația acum, cu maxima urgență.

Tablete pentru toți elevii reprezintă, știm, o idee mai veche a doamnei ministru a educației Ecaterina Andronescu care, în condițiile de azi și, în opinia mea, doar pentru copiii aflați în risc de abandon școlar, se dovedește acum atât de viabilă. Regret că nu am putut-o implementa cu domnia sa în scurtul meu mandat de ministru al fondurilor europene, dar din greșelile mele pot învăța actualii ocupanți ai funcțiilor de decizie în domeniu.

O altă soluție se referă la voucherele pentru tehnologie digitală care să fie oferite dascălilor care au această nevoie.

Achiziționarea acestor echipamente se poate face din fondurile europene din Programul Operațional Capital Uman, e vorba de axa 6 Educație și Competențe care are un buget total de 1,4 miliarde euro.

O bună parte din acești bani nu au fost încă contractați. Iar economiile din proiectele contractate sunt o altă resursă.

În plus, banii din POCU pot fi mobilizați pentru dotarea cu tehnologie a copiilor din zone defavorizate printr-o modificare importantă care ar putea fi făcută de Ministerul Fondurilor Europene,  cu acordul Comisiei Europene, prin flexibilizarea regulilor aplicabile achizitiilor materiale tip F.E.D.R.  în proiectele F.S.E.

În prezent, specialiștii știu, cheltuielile materiale tip F.E.D.R. sunt plafonate la maxim 10% din valoarea eligibilă a proiectului.

Ministerul ar putea găsi căile de a urmări încadrarea în acest plafon de 10% doar la nivel de program și să permită unor proiecte mari să crească procentul utilizat pentru dotări tip FEDR, cum ar fi aceste tablete sau laptopuri pentru copiii aflați în situații precare.

Pentru exercițiul financiar 2021-2027 România urma să propună creșterea procentului de cheltuieli / dotărilor materiale tip FEDR de la 10% la 35% în cadrul viitoarelor programe operaționale susținute din Fondul Social European. Este o propunere pe care am discutat să o facem încă din mandatul meu de ministru al fondurilor europene. Din câte știu, demersurile au fost avansate de actualul ministru.

Trebuie ca, în condițiile de uriașă urgență, acestă modificare a regulilor pentru FEDR să poată fi agreată cu statele membre și Comisia pentru a se aplica urgent programelor actuale, 2014-2020, în special POCU.

Să ne fie mai clar,

Vorbim de aproape un milliard și jumătate fonduri UE dedicat capitalului uman, prevenirii și reducerii abandonului școlar, incluziunii sociale și accesului la servicii medicale și sociale…

DAR,

doar 10% din acest 1,5 miliarde euro se pot cheltui pe dotări și achiziții materiale.

Intervențiile sociale eficiente nu se pot realiza doar cu salarii, subvenții. În educație, de exemplu, e nevoie de cumpărarea de tehnologie pentru elevi și dascăli deopotrivă. Iar lipsa acestei tehnologii este un handicap pentru sute de mii de elevi.

De asemenea, ar fi oportună, cu implicarea specialiștilor în educație, desigur, lansarea urgentă a unor linii de finanțare și ghiduri POCU pentru educație în zonele defavorizate care să permită sprijin pentru recuperarea materiei școlare pierdută anul acesta în anul școlar 2020-2021.

Pentru unii dintre elevi, care acum sunt total rupți de dascăli, recuperarea va fi mult mai dificilă și, la capătul acestei crize, această ”rămânere suplimentară în urmă” poate însemna un motiv în plus, decisiv, pentru a renunța la școală. Am încredere că pot fi utilizate cu folos fondurile europene pentru a ajuta ca educația să continue, cu adevărat, pentru toți.

 

Continuare

Camera Deputaților

Calendar articole

aprilie 2020
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Articole de interes